BIROUL EXECUTORILOR JUDECATORESTI ASOCIATI

Procedura ofertei reale prezinta deosebita importanta practica, conducand la dezlegarea acelor ipoteze in care debitorul obligatiei, de bona fides, nu poate efectua benevol plata, fie pentru ca aceasta este refuzata de creditor (desi nu este instituit vreun termen in favoarea celui din urma insa acesta ori actioneaza cu rea-credinta, ori contesta pur si simplu cuantumul datoriei).

Oferta de plata trebuie sa fie reala, in sensul ca nu este suficient sa fie facuta verbal si, daca creditorul refuza sa o primeasca, trebuie consemnata, indiferent daca obiectul obligatiei il constituie plata unei sume de bani sau predarea unui corp cert datorat.

Procedura ofertei reale, urmate de consemnatiune este reglementata distinct, dupa cum aceasta se desfasoara pe cale principala, din initiativa debitorului obligatiei de plata/predare si prin mijlocirea executorului judecatoresc (art. 1006-1009 NCPC) ori se desfasoara pe cale incidentala, in timpul derularii unui proces (art. 1010 NCPC).

La initiativa debitorului, procedura debuteaza prin comunicarea unei somatii catre creditor.  Comunicarea acesteia se asigura prin intermediul executorului judecatoresc din circumscriptia curtii de apel (iar nu a tribunalului, astfel cum era statuat in vechea reglementare) unde se gasesc domiciliul ori sediul creditorului. Prin respectiva somatie, se formuleaza invitatia efectiva privind primirea prestatiei datorate dar se si indica locul, data si ora predarii, precum si suma ori obiectul ce urmeaza a fi predate.

Procedura ofertei reale poate avea trei finalitati:

1. acceptarea acesteia, situatie in care executorul judecatoresc intocmeste proces-verbal prin care constata acceptarea ofertei, acest inscris avand ca efect eliberarea debitorului de obligatia sa;
2. creditorul nu se prezinta in vederea primirii bunului ori a incasarii sumei ce fac obiectul datoriei si
3. creditorul refuza primirea sumei ori a obiectului oferit. In aceste din urma ipoteze, executorul judecatoresc incheie, de asemenea, un proces-verbal in care se consemneaza imprejurarile ivite.

In ultimele doua situatii (neprezentarea sau refuzul creditorului), pentru a obtine eliberarea de datorie, debitorul are posibilitatea (fiind chiar tinut de aceasta, in masura in care urmareste stingerea obligatiei) de a consemna suma datorata ori chiar obiectul determinat la orice institutie bancara, recipisa de consemnare urmand a fi depusa la biroul executorului judecatoresc ce a transmis somatia. Consemnarea sumelor de bani este obligatorie pentru unitatile bancare, aceasta nefiind conditionata de existent acordului creditorului.

Potrivit art. 1009 alin. 1 NCPC, dupa consemnare, executorul judecatoresc constata efectuarea platii si liberarea debitorului, printr-o incheiere data fara citarea partilor, incheiere ce este comunicata creditorului in termen de 5 zile, calculata de la intocmirea acesteia.

Contestarea incheierii executorului judecatoresc (art. 1009 alin. 2 NCPC) se poate face de catre creditor, intr-un termen (de decadere) de 15 zile, calculate de la comunicarea acesteia. Creditorul va putea solicita anularea incheierii pentru nerespectarea conditiilor de validitate, de fond si de forma ale ofertei de plata si consemnatiunii. Instanta competenta cu solutionarea contestatiei este judecatoria in circumscriptia careia s-a facut consemnarea.

Partile sunt citate. Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este supusa numai caii de atac a apelului, ce poate fi exercitat in termen de 10 zile de la comunicare.